Prima pagină · întreabă primarul · Turism · Albume foto 26 Martie 2017
Conectare
Utilizator

Parola


Recuperare parolă
Lugojul.ro
Municipiul Lugoj
Informaţii utile
Parteneri
Curs valutar
Vremea la Lugoj
Harta Lugojului
Harta Lugojului
Fluxuri RSS
Meniu de navigare: Prima pagină » Rubrica: Reportaj

Biserica de lemn de la Crivina de Sus
Destinaţii turistice din apropierea Lugojului
Autor: Cristian Stanciu
Rubrica: Reportaj
Data: 21.10.2009
Satul Crivina de Sus, situat la circa 25 km spre răsărit de Făget, pe cursul superior al Begheiului, este atestat documentar doar din secolul al XVI-lea, când, la 1514-1516, făcea parte din puternicul domeniu al cetăţii Åžoimoşului, stăpânit de contele George de Brandemburg, obţinut de acesta prin căsătoria cu văduva lui Ioan Corvin, fiul regelui Matei Corvin. Cum am mai menţionat, biserica din Crivina de Sus este singura datată prin inscripţie în secolul al XVII-lea. Tradiţia locală şi documentele recente arată că ea a fost adusă de la Ilia,de pe Mureş, donată fiind de o văduvă bogată pe seama unei comunităţi rurale mărunte ce, potrivit conscripţiei din 1717, abia număra 10 case.

Lăcaşul cu hramul "Cuvioasa Paraschiva", se prezintă ca fiind cea mai reuşită realizare arhitectonică păstrată în Banat. Altarul are forma unui poligon cu şase laturi, înscriindu-se din acest punct de vedere tipului planimetric II, are şi pronaosul poligonal, cu trei laturi. Pereţii din lemn aparent prezintă frumoase îmbinări în "coadă de rândunică", dar şi multiconsole cioplite din bardă, cu efect artistic deosebit. Portalul de sud, acolo unde este incizată şi inscripţia cu datarea, are deschiderea în segment de cerc, iar în montantul superior s-a sculptat şi o cheie de arc, imitând prin aceasta modele baroce, întreaga construcţie stă pe o temelie şi un soclu, realizate din piatră de carieră, prinsă cu mortar de var, datorate ultimei restaurări din anii 1967-1968.

Interiorul şi-a pierdut podoaba pictată pe care, probabil, o avea odinioară, doar iconostasul este împodobit conform Erminiei. Pardoselile sunt din scânduri de brad, aşezate pe grinzişoare transversale. Pronaosul tăvănit, naosul acoperit cu un semicilindru longitudinal din scânduri, iar altarul acoperit prin fâşii curbe de scânduri, întocmai ca la biserica din Băteşti. Acoperişul din şindrilă se datorează ultimei restaurări şi cu şindrilă este placat turnul prismatic de pe pronaos şi la fel o frumoasă fleşă ce-l încoronează, amintind de turnurile bisericilor din ţinutul Hunedoarei, din vecinătate, de fapt, de acolo de unde provine monumentul.

Citiţi restul articolului...